În trecut, civilizațiile vechi s-au preocupat și ele de traduceri însă nu în forma pe care o știm noi astăzi. În acele timpuri traducerea se efectua în principiu după textele emise de marile civilizații grecești, romane, orientale și se realizau după textele sacre, religioase fiind nevoie de cunoștințe solide în domeniu pentru a le putea descifra. Reprezenta o mare responsabilitate traducerea acestor texte iar rezultatul nu era întotdeauna cel scontat, traducătorul plătind adeseori prețul suprem pentru traducerea obținută deoarece exista ideea că nu se poate interveni asupra cuvintelor sacre. În acest context, traducerile neliterale sau neacceptate au ajuns să fie folosite ca armă contra bisericii. Încet, traducerea cuvânt cu cuvânt începe să fie respinsă, considerându-se că nu poate transmite același sens ca textul sursă.
Teoreticienii anilor 50, 60 s-au preocupat intens de problema definirii conceptului de echivalență. Traducerea, o activitate cu multe elemente de luat în considerare a fost definită în diverse moduri. Deşi definiţiile diferă au şi trăsături comune: referinţa la cele două limbi (cea din care se traduce şi cea în care se traduce) şi stabilirea echivalenţelor între textul original şi cel tradus, pentru a păstra caracteristicile originalului. Procedeele și tehnicile de traducere s-au enumerat de-a lungul anilor de diferiți teoreticieni britanici, germani etc. și de lingviștii români, concluzionând astfel că tipologia textelor influențează tipurile de traducere și implicit, tipurile de echivalență.
În prezent, tehnologia care a pătruns în toate domeniile se utilizează de asemenea și la obținerea traducerilor, așa-numitele CAT tools, programe care ajută la editarea, gestionarea și păstrarea traducerilor. Cu ajutorul acestor programe se pot realiza baze de date care reduc considerabil timpul de lucru alocat unui text. Traducătorii autorizați care trebuie să răspundă solicitărilor din partea clienților într-un timp scurt sunt avantajați de folosirea acestor programe. Însă traducerea asistată de calculat are neajunsurile sale iar fără intervenția umană ar fi inutilă scopului ei.
Viitorul este rezervat aplicațiilor care facilitează comunicarea verbală și scrisă. Deja există aplicații care prin conectarea la un desktop, telefon sau tabletă vă facilitează conversația cu orice persoană în orice limbă pentru că veți primi răspunsurile persoanei respective în limba dorită de voi. De asemenea, poate traduce instant mesajele vocale, ceea ce este folositor dacă sunteți într-o țară în care nu știți limba, dar vreți să comunicați cu localnicii. Astfel se pune întrebarea pe viitor unde va fi trasă linia dintre tehnologie și intervenția traducătorilor pentru obținerea unor traduceri viabile din punct de vedere estetic, juridic, economic etc.